Preţurile şi veniturile ? Roma antică

- Un articol de Cacuci Bogdan Ionel -

După Pomponius, un avocat roman ce a trait ? secolul al II-a ?Hr, poziţia triumvirilor monetales a fost stabilită ? anul 289 ? Hr. Aceşti trei oameni erau responsabili cu emiterea monedei in Roma republicană. De la aceasta dată apare pe monede legenda „III VIR AAA FF?adica triumviri aere argento auro flando feriundo  , ? traducere „cei trei responsabili cu topitul şi bătutul bronzului, argintului şi aurului?  Monetăria era situată ? templul zeiţei Juno Moneta pe Capitoliu. Practic , ?cep?d cu această dată , Roma ?cepe să bată monedă, obiect ce va constitui elementul principal al economiei romane p?ă la căderea Imperiului.

? continuare vom aborda o latură mai puţin cunoscută a monedei romane, şi anume puterea ei de cumpărare pe piaţă. ? acest sens ne-am propus să realizăm o introspecţie ? preţurile pieţei la romani , at? c? permit izvoarele istorice, şi de a face unele constatări generale privitor la evoluţia acestora ? timp şi devalorizarea monetară.           

Consumul de p?ne era la ordinea zilei ? Roma antică. Un roman de r?d consuma mai bine de jumătate de  kilogram de p?ne pe zi. Astfel, ne vom raporta la unitatea romană de măsură pentru cereale, si pentru gr? ? special, deoarece este principalul element care se folosea la facerea p?nii. Această unitate de masură poartă numele de modius (plural: modii) şi era echivalentul a a 6,67 kg . Ţăranii rom?i, in ziua de azi ?că mai folosesc astfel de unităţi de măsură, ?să sub alte denumiri, ? funcţie de specificul regiunii geografice(de ex. : mierţă,  jumătate etc.). Aşadar, pentru consumul lunar, un roman avea nevoie ? medie de 4 modii de gr?. Dintr-un modius se puteau face aproximativ 16-20 de franzele de p?ne a c?e 300 g fiecare. ? continuare prezentăm evoluţia preţului unui modius de gr?, din secolul III ? Hr p?ă ? secolul III d.Hr. :

Tabelul 1 Preturile unui modius de gr?

Interesant de precizat este faptul ca nu peste tot erau aceleaşi preţuri. De exemplu , atunci c?d ? Roma, un modius de gr? costa 32 de aşi, ? provincie costa numai 16 aşi, ? Africa şi ? Aşia Minor costa ?tre 8 ?6 aşi, ? Palestina ?tre 10-12 aşi, iar ? Egipt ?tre7 şi 9 aşi, aproximativ pe sfert c? la Roma.

            Să vedem ? continuare care erau preţurile la alte produse ? secolul I. Astfel, o franzelă de p?ne costa 1 dupondiu(=2 aşi) , un sextarius(aproximativ 0,5 l) de vin de masă se situa ?tre 1 ? aşi, pe c?d un sextarius de vin fin se ridica şi p?ă la 30 de aşi. Pentru a face o baie la terme, romanul trebuia sa cheltuie un quadrans(un sfert de as) . O tunică se putea cumpăra cu aproximativ 15 sesterţi, ? timp ce un măgar valora 500 sesterţi. Pe piaţa de sclavi, un sclav valora intre 500 şi 1500 denari, ? timp ce o sclava era apreciată ?tre 2000 şi 6000 de denari. O holdă de păm?t valora ? medie 1000 de sesterţi, echivalentul a 250 denari.

            ? mod special, deţinem situaţia preţurilor ? oraşul Pompei ? anul 79 d. Hr. , an fatidic pentru acest oraş, ? care va fi şters depe hartă de erupţia Vezuviului.

Tabelul 2 Preturile ? Pompei ? anul 79

Totuşi, pentru arheologia modernă, oraşul Pompei este un imens izvor istoric, deoarece sub rocile vulcanice ?tărite după erupţia Vezuviului s-au conservat foarte bine aspecte ale vieţii cotidiene romane din secolul I, după care istoricii de azi pot trage concluzii cat mai apropiate de adevăr.

            ? anul 215 Caracalla introduce un nou nominal, antoninianul, av?d o valoare de dublu-denar, deşi greutatea acestuia era doar de 1¹/₂ fata de cea a doi denari. ?cep?d cu această dată antoninianul devine moneda de referinţă, deşi denarul ?că se afla majoritar pe piaţă. Denarul a suferit deprecieri sub ?păraţii Severi pentru a finanţa războaiele şi pentru a construi edificii din valorificarea diferenţei de material rămasă după baterea monedelor.Deşi fiecare depreciere determina creşterea salariilor şi a preţurilor pe termen lung, acestea aduceau importante beneficiii pe termen scurt. ?suşi Septimius Severus ? sfătuia pe fiii săi să aibă grijă de soldaţi, iar de ceilalţi să nu le pese, şi şi-a pus ? practică sfatul reduc?d titlul denarului şi cresc?d valoarea soldelor.

            ?păraţii Severi au refăcut mult din spelndoarea Romei de altădată. Au reuşit să păstreze rata de schimb a monedei stabilită de Augustus, chiar dacă au fost nevoiţi să recurgă la deprecierea  monedei pentru a acoperi marile cheltuieli de război. Preţurile erau duble, aproape trimple faţă de cele de la ?ceputul secolului I, iar inflaţia crescuse concomitent şi proporţional cu scăderile de titlu ale denarului. ? anul 235 populaţia ?că mai avea ?credere ? valoare denarului. ?truc? un antoninian avea doar 75% din conţinutul de argint a doi denari, oamenii au ?ceput sa tezaurizeze masiv denari, fapt ce a dus la explozia preţurilor şi a ratelor de schimb. Următoarele două decenii au adus deprecieri succesive ale denarului, astfel că ? timpul lui Deciu acest nominal devenise o piesă ordinară de billon.   Astfel, la mijlocul secolului III preţurile arătau ? felul următor:

Tabelul 3 Preturi la mijlocul secolului III

            Să aruncăm o privire şi asupra veniturilor diferitelor clase sociale ? imperiu, pentru a ne putea forma o idee despre raporturile venit-preţuri ?  Roma antică.

Tabelul 4 Venituri pe meserii

 Se observă că de departe, soldaţii erau cel mai bine plătiţi dintre funcţionarii de r?d. Armata a constituit postamentul pe care s-a clădit statul roman, şi au avut acces la tron doar aceia care au ştiut s-o preţuiască ca atare. Să nu uităm că venitul statului roman era susţinut cu preceădere de taxele aplicate provinciilor , teritorii ?globate ? statul roman prin foc şi sabie, cu ajutorul armatei.

            ? Roma republicană se ?registrau  venituri ? cadrul armatei după cum am ilustrat ? tabelul următor. Am considerat util prezentarea ? paralel şi a preţului unui modius de gr?, pentru a putea estima nivelul de trai al soldaţilor ? acele vremuri.

Tabelul 5 Veniturile soldaţilor ? republică raportaat la preţul unui modius de gr?

Odată cu trecerea la principat, armata devine treptat o armă ? cadrul luptei interne pentru accederea la tron. ? secolul III are loc o adevărată anarhie militară, care isca situaţii dramatice, unii caesari, sau uzurpatori fiind linşaţi de legiunile contracandidaţilor la tron ?ainte ca imaginea lor să fie cunoscută de către atelierele monetare, după domnii de c?eva luni. Veniturile soldaţilor ? imperiu erau următoarele:

Tabelul 6 Veniturile soldaţilor ?  imperiu raportat la pretul unui modius de gr?

            ?cheiem această lucrare, ? speranţa că am adus informatii utile şi am pus ? lumina aspecte interesante ale vietii din Roma antică, reflectate ? numismatică.

Un articol de Cacuci Bogdan Ionel - www.antica.home.ro

HOME  | PIESE DE VANZARE  | PIESE VANDUTE | MICA PUBLICITATE | TRANSPORTUL | LINKURI | CONTACT

Pentru comenzi: EMAIL

?003 Roman Coins - Specifications subject to change without prior notice

If you have  any comments or suggestions feel  welcome to write to the following email: romancoins@romancoins.ro