Calendarul   roman

- Un articol de Cacuci Bogdan Ionel -

                Romanii ?părţeau timpul ca şi noi ? ani, luni , zile şi ore. Ca să se exprime anul se pune  de cele mai multe ori numele consulului ? Ablativ , de ex. M. Mesalla M. Pisone consulibus.  Se făcea socoteala anului de la fondarea Romei. Alteori se punea ?să direct numărul anilor de la fondarea Romei cu numerale ordinale de ex. anno trecentesimo quinquagesimo post Romam conditam (anul 350 după fondarea Romei). Ca să aflăm anii ?ainte de Hristos scădem din 753  (data fondării Romei ) numărul anilor de la fondarea Romei  şi restul reprezintă anii dinainte de era noastră. Astfel: 753 - 350 = 403 ?Hr. 

               Romanii aveau 12 luni şi anume: Ianuarius , Februarius, Martius, Aprilis, Maius, Iunius, Iulius, Augustus, September, Octomber, November, December.  Numele lunilor erau deci adjective. pe l?gă care se ?ţelege mensis. Numele lunilor  Iulius şi  Augustus  sunt t?zii, la ?ceput numindu-se: Quinctilis, Sextilis. Anul roman ?cepea cu luna martie , de aceea octombrie era luna a opta, noembrie a noua , etc. După anul 153 ?Hr. , consulii intrau ? funcţie la 1 ianuarie şi deci anul ?cepea de atunci, pe c?d anul religios ?cepea tot la 1 martie.  ?ainte de reforma calendarului a lui Cezar, ? 46 ?Hr. lunile martie,mai, iulie şi octombrie aveau 31 de zile, februarie 28 şi restul 29. După reforma lui Cezar, lunile ianuarie, martie, mai , iulie , august, octombrie şi decembrie aveau 31 de zile , celelalte 30 şi februarie numai 28. La fiecare patru ani se adăuga c?e o zi suplimentară  ? tre 23 şi 24 februarie care se şi numea  bis sextus ante kalendas Martias (de dpuă ori a şasea zi ?ainte de calendele lui Marte) de unde numele de bisect.

            Zilele lunilor se socoteau de la trei puncte fixe ? fiecare lună. Ziua ?t? a fiecărei luni , care se numea kalendae (Ianuariae, Martiae, etc.), Nonele (Nonae) care cădeau pe 7 ? martie, mai, iulie şi octombrie şi pe 5 ? celelalte luni, şi Idele(Idus) ,care cădeau pe 15  c?d nonele erau pe 7 şi pe 13 c?d nonele erau pe 5. Se numeau none fiindcă era a noua zi ?ainte de Ide.

            Zilele lunii se socoteau după aceste termene fixe. Ziua imediat ?aintea termenului fix se arăta cu  pridie (Kalendas, Nonas, Idus ). Celelalte zile erau arătate prin numărul ?aintea termenelor fixe cont?d la socoteală ambele zile. Astfel, pe c?d 31 ianuarie este pridie Kalendas Februarias, 30 ianuarie este dies tertius ante Kalendas Februarias, adică 30, 31 şi 1. Tot asemenea se socoteşte şi ?aintea Nonelor şi Idelor.  Data se exprima astfel: quarto(die ante) Kalendas Februarias , scurtat: IV Kal.Feb.=29 ianuarie, sau: Ante diem quartum Kalendas Februarias,  scurt a.d. IV Kal. Feb. 

            Ziua era ?părţită ? 12 ore sau două jumătăţi de c?e şase , de ex. : Ora ?t? se numea hora prima, ora a doua hora secunda etc; seara se numea hora prima noctis care echivala cu ora 19  la noi. ? tabere şi ? general ? armată , noaptea se ?părţea ? patru veghe de c?e trei ore (vegilia prima, secunda, terţia, quarta).După  acest mod de diviziune se ?părţi şi ziua ? 4 părţi: (6-9= mane, 9-12= ad meridiem, 12-3= de meridie şi 3-6= suprema).

Istoricul calendarului roman

            La ?ceput romanii se serveau de calculul etrusc, ?părţind anul ? zece luni din care 6 erau de 30 de zile şi 4 de c?e 31, adică 304 zile. Luna martie, c?d ?cepea primăvara era prima lună a anului şi luna decembrie ultima. Tot anul era ?părţit ? 38 de săptăm?i (nundinum) de c?e 8 zile pe care le notau cu primele litere ale alfabetului (A-H). A noua zi (nundinae) era consacrată repausului şi t?gului, căci ? acea zi ţăranul găsea timpul să se ducă la oraş spre a-i desface produsele şi a cumpăra cele trebuincioase. 

            Anul lunar  adică bazat pe fazele lunii se pare că a fost organizat chiar de regele Numa Pompilius. Acest an ?să avea 355 de zile şi pentru a avea anul solar se adaugă la fiecare 2 şi 4 ani c?e o lună(mensis interalaris). Luna ?cepea deci atunci c?d marele pontifice din Capitoliu, văz?d c?d apare luna nouă , anunţă poporul adunat ? acest scop, de unde şi numele primei zi, calendae. Cezar, văz?d confuzia care se năştea din calculul lunar al anului , pe c?d era pontifex maximus ? 46 ? Hr. , cu concursul astronomului Sosigene din Alexandria şi a lui Flavius, matematician roman, introduse anul solar al egiptenilor  de 365 de zile  cu un an bisect de 366 zile, la 4 ani odată. tot el mută ?ceputul anului la Calendele lui ianuarie c?d intrau consulii ? funcţie. Ciclul de 8 zile pentru săptăm?ă fu ?locuit cu perioade de 7 zile cum aveau orientalii şi numiră fiecare zi, cu c?e un nume de planetă. Astfel, ?cep?d cu s?băta, zilele săptăm?ii se numeau: dies Saturni, d. Solis, d. Martis, d. Mercurii, d. Jovis, d. Veneris. 

            Ţăranii romani , ca şi ai noştri, ?#351;i aveau calendarul lor special pentru munca c?pului bazat pe echinoxul de primăvară şi toamnă  şi pe solstiţiile de vară şi iarnă. ? acelaşi timp, mersul stelelor ? conducea la ?părţirea timpului şi reglarea activităţii lor. Romanul care nu avea ceas ?părţea ziua după starea soarelui ?ainte şi după amiază (ante meridiem şi  post meridiem) av?d ca şi noi diferite numiri. Astfel găsim diluculum, revărsatul zorilor , mane, dimineaţă p?ă răsare soarele, ortus solis, răsăritul, meridies, amiază, ocassus solis, apusul şi crepusculum , amurgul. Precum şi ţăranii noştri nu precizează ora şi zic:"pe la aprinsul lum?ărilor" tot asemenea ziceau şi romanii : "luminibus accensis", după care urma culcarea (concubium) şi apoi miezul nopţii (media nox)  şi c?tatul cocoşilor (gallicinium).

            ? continare am reprezentat calendarul roman, conform datelor prezentate mai sus:

Un articol de Cacuci Bogdan Ionel - www.antica.home.ro

HOME  | PIESE DE VANZARE  | PIESE VANDUTE | MICA PUBLICITATE | TRANSPORTUL | LINKURI | CONTACT

Pentru comenzi: EMAIL

?003 Roman Coins - Specifications subject to change without prior notice

If you have  any comments or suggestions feel  welcome to write to the following email: romancoins@romancoins.ro