Studiul monedelor. Siglele

Aceste exemplare sunt de bronz şi toate au fost emise de cetatea Istros. Mai mult, ele formează o emisiune unitară a coloniei milesiene de pe malul lacului Sinoe, care din punct de vedere cronologic va urma să fie datată ? spre mijlocul secolului al IV- lea ?e.n.

Toate emisiunile care reprezintă subiectul acestui studiu sunt de aelaşi tip: pe av. Capul lui Apollo laureat spre dreapta, ,uneori ? cerc perlat , iar pe rv. Vulturul de mare pe delfin spre st?ga , la care se mai adaugă o siglă. De obsevat un singur amănunt ? legătură cu localizarea siglei monedei. Ea este una singură şi mereu aceeaşi: ?apoia picioarelor. Poziţia ei variază. O regăsim orizontală, verticală, precum şi ?clinată la diferite unghiuri. Din lucrările lui B. Pick, precum şi din descoperirile monetare de pe teritoriul Rom?iei, sunt cunoscute următoarele sigle: A, B, E, H, P, K, Q, G, D şi DI . Din cele 11 sigle aflate pe emisiunile din bronz , următoarele se ?t?nesc şi pe monede din argint ale aceleiaşi cetăţi , aşezate ? aceeaşi poziţie ? c?pul monedei: A, B, E, H, P, G şi D . Judec?d după situaţia din alte cetăţi greceşti, ? care magistraţii monetari emiteau monede ? două sau chiar trei metale , semn?du-le cu aceeaşi siglă , urmează , dacă raţionametul este just, că avem de-a face cu emsiuni de bronz ale aceloraşi magistraţi monetari care au emis monede de agint cu siglele respective , av?d aceeaşi poziţie ? c?pul monedei. Şi, continu?d raţionametul , ? monetăria cetăţii Istros se conturează un grup sau o serie dintr-un grup care se detaşază de celelalte printr-un elemen comun: poziţia siglei. Pe această idee se ridică problema dacă se poate ?cerca o clasificare a emisiunilor monetare ale aceleiaşi cetăţi , utiliz?d acelaşi criteriu .

Greutatea

Greutatea acestui tip monetar este cuprinsă ? medie undeva ?tre 3,90 şi 4,10 g. Există şi piese cu greutăţi cuprinse ?tre 2,30-3,50 g, sau ?tre 4,50-5,10 g, dar acestea sunt considerate variaţii, inerente unei astfel de emisiuni.Greutăţile pot fi studiate mai amănunţit, ? funcţie de magistraţii monetari emitenţi, ?să se vor obţine variaţii infime faţă de greutatea medie.

Axul şi ştanţele

S-a studiat şi poziţia axului monedelor. Axul reflectă poziţia ? care erau utilizate cele două matriţe ? procesul de batere al monedelor. Astfel predomină emisiunile cu ştanţele monetare orientate ↑, urmate de cele orientate ↓ , cele orientate → , sau cu direcţi ezitante fiind mai puţine. Este de remarcat faptul că pentru avers se ?tregistrază numeroase ştanţe. Aproape fiecare exemplar reprezintă o nouă ştanţă monetară . Ele sunt identice ? puţine cazuri. Avem de-a face şi cu rectificări de ştanţe, destul de frecvente .

Context istoric

Pe plan istoric geto-dacii de la răsărit de Carpaţi, erau ? relaţii de schimb cu grecii din Pontul St?g , ? cazul de faţă cu cei din colonia milesiană Istros. Documentele monetare ale cetăţii din laguna lacului Sinoe au fost aflate ? tezaure şi descoperiri izolate pe o ?tinsă regiune geografică, ? care cea a Moldovei ocupă un loc aparte. ? acest vast cadru geografic localnicii au ?treţinut relaţii de schimb cu coloniştii greci din Istros. ? acest proces ?delungat ?ceput cu tatonări timide, urmate de firave pătrunderi, au fost cunoscute şi perioade de v?f, urmate şi ele de scăderi şi decădere . Şi toate aceste relaţii de schimb s-au soldat cu importante influenţe reciproce at? ? domeniul culturii materiale, c? şi ? al celei spirituale.

P?ă acum au fost cunoscute ca descoperite la est şi sud de Carpaţi, at? tezaure monetare , c? mai ales monede istriene de argint , aflate ? mod izolat. Ele sunt intrpretate ca fiind dovezi ale unor schimburi de bunuri ?tre doi parteneri: localnicii geto-daci şi partenerii lor greci. Schimbul de bunuri ? această etapă se bazează pe troc. Dar alături de el ?cepe să apară moneda. ? etapa de ?ceput e vorba de o apariţie timidă , locală, regională, limitată la o anumită categorie sociaă, la căpeteniile şi nobilimea tribală. Dar chiar ? această situasţie, cetatea Istros, după părerea noastră , iniţiază , ? special pe geto-dacii de la est de Carpaţi , ? cunoaşterea şi utilizarea monedei. De aici şi p?ă la imitarea acestui model monetar de către geto-daci nu mai era vorba dec? de timp. Se pare că evenimentele desfăşrate la Dunărea de Jos au obstrucţionat această dezvoltare. Procesul a fost ?trerupt brusc . Echilibrul existent a fost tulburat la un anumit moment de o altă forţă politică apărută ? regiune . Avem ? vedere pe Filip al II-lea , regele Macedoniei , cu campania lui din anul 339 ?e.n., iniţiată ?potria sciţilor conduşi de Ateas , care au pătruns ? Dobrogea ? urma ?fr?geri coaliţiei geto-histriene conduse de un anonim „rex Istrianorum? Filip ? ?vinge pe sciţi , oblig?du-i să se retragă peste fluviu. Dobrogea şi coloniile greceşti trec sub stăp?ire macedoneană nemijlocită.

Un articol de Cacuci Bogdan Ionel - www.antica.home.ro

Pentru comenzi: EMAIL

?003 Roman Coins - Specifications subject to change without prior notice

If you have any comments or suggestions feel welcome to write to the following email: romancoins@romancoins.ro

Statistici web